Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituÅ£ie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiÅ£ie de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 ÅŸi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naÅ£ional.

Istorie...

Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur" în 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaÅ£ii teatrale susÅ£inute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.

Pe tot parcursul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.

Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din Å£ară ÅŸi din străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 ÅŸi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei oraÅŸului prin testamentul datat noiembrie 1910, care încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate ÅŸi adevăr ÅŸi mai presus aplicaÅ£iunea la muncă neîntreruptă ÅŸi cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulÅ£umire în viaÅ£a mea. Milă către cei nenorociÅ£i ÅŸi suferinzi ÅŸi dragoste desăvârÅŸită către religie ÅŸi neam."

În acest locaÅŸ, la 15 aprilie 1949, se înfiinÅ£ează Teatrul de Stat Brăila – GalaÅ£i. Primul spectacol prezentat publicului a fost "La Ilie Bun ÅŸi Vesel" de Ion Dămian, regia Victor BumbeÅŸti. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primeÅŸte numele actriÅ£ei Maria Filotti.

Maria Filotti...

Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actriÅ£e române ale secolului XX, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, judeÅ£ul Brăila. Urmează cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică ÅŸi Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu. "VeÅŸnic sunt nemulÅ£umită de mine" - sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligenţă, prestanţă ÅŸi devotament desăvârÅŸit. A jucat in 167 de piese dintre care in 45 a deÅ£inut roluri principale. CreaÅ£iile sale din "Hedda Gabler" de H. Ibsen, "PescăruÅŸul" de A. P. Cehov, "O femeie fără importanţă", "Evantaiul doamnei Windermere", "SoÅ£ul ideal" de O. Wilde, "Dama cu camelii" după A. Dumas, „Anna Karenina" după L. Tolstoi, „O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. A fost membră în Comitetul InternaÅ£ional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului NaÅ£ional din BucureÅŸti ÅŸi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.

Restaurarea...

În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a fost consolidată, renovată ÅŸi restaurată de o echipă impresionantă formată din arhitecÅ£i, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramiÅŸti, sticlari. Au contribuit:

- Consiliul Popular JudeÅ£ean Brăila – Primăria Brăila

- I.S.L.G.C. Bucureşti (Urban Proiect) - Arhitecţi Viorel Oproescu, Doina Juncu Bubulete, Dumitru Ruşi - proiectanţi

- I.C.M.J. Brăila (Concivia) - constructor

- ArtiÅŸti plastici - Pictură: Nae Moldoveanu, Constantin Firică, Dumitru MiÅ£urcă, Åžtefan CâlÅ£ia, Nic Mitrofan, Stucatură: Mihai Istudor, Costel Badea, Ceramică: Dumitru Rădulescu, Cortina: Val Munteanu, Corpuri de iluminat: Virgil Mihăescu, Vitralii curtea interioară: Virgil Mihăescu, Ion Stendl. Coordonator artă monumentală - Virgil Mihăescu.

Edificiul cuprinde sală de spectacole, sală studio, sală de conferinţe, foaiere şi spaţii pentru expoziţii.

Teatrul Maria Filotti azi..

Cu o istorie bogată ÅŸi impresionantă, Teatrul Maria Filotti este astăzi un teatru de repertoriu, cu o trupă de 26 actori, 2 regizori, 1 scenograf. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naÅ£ionale, precum ÅŸi din repertoriul universal, pus în valoare de regizori valoroÅŸi precum: Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză au contribuit ca teatrul brăilean să fie azi una dintre cele mai importante scene ale ţării. Domniilor lor se alătură tinerii creatori care au găsit în teatrul din Brăila spaÅ£iul ideal pentru „înscenarea" temelor dramaturgiei contemporane - Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig.

RecunoaÅŸterea valorii producÅ£iilor artistice ale Teatrului Maria Filotti s-a concretizat prin invitaÅ£ii constante la festivaluri din Å£ară – BucureÅŸti, BraÅŸov, TimiÅŸoara, Arad, Baia Mare, Piatra NeamÅ£, GalaÅ£i, etc, precum ÅŸi la festivaluri din străinătate – FranÅ£a, Turcia, Republica Moldova, Albania, Italia. Începând din 1995, Teatrul "Maria Filotti" găzduieÅŸte Concursul InternaÅ£ional de Canto "Hariclea Darclée", initiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează Festivalul InternaÅ£ional de Teatru „Zile ÅŸi NopÅ£i de Teatru European".

Sursa: https://www.tmf.ro

EvoluÅ£ia SecÅ£iei de Istorie se confundă cu cea a Muzeului Brăilei. Ca muzeu ÅŸtiinÅ£ific, ÅŸi-a constituit o colecÅ£ie de instrumente ÅŸi aparate destinate laboratoarelor de fizică, multe dintre acestea regăsindu-se în inventarul Colegiului NaÅ£ional „Nicolae Bălcescu”, întrucât, o vreme, pe lângă fostul liceu a funcÅ£ionat ÅŸi instituÅ£ia muzeală. În patrimoniul secÅ£iei, din vechea zestre, se află doar două alcoolmetre.
În 1955, în urma unei convenÅ£ii existente între Bulgaria ÅŸi România, se deschidea, la Brăila, Muzeul Memorial „Hristo Botev” (mai târziu, la titulatură se adaugă „Istorie”), sediul ales fiind cel al fostului han Ceapâru, unde, spun documentele, poetul ÅŸi revoluÅ£ionarul bulgar a locuit în anul 1871. Sălile destinate acestui eveniment cuprindeau o expoziÅ£ie foto-documentară cu aspecte din viaÅ£a ÅŸi activitatea lui Hristo Botev ÅŸi câteva piese de mobilier, achiziÅ£ionate din Brăila, pentru a crea atmosfera epocii. În parcul din faÅ£a muzeului era instalată statuia lui Hristo Botev, operă a sculptorului bulgar Nicolov.

ÎNFIINÅ¢AT prin Decizia Prefecturii JudeÅ£ului IalomiÅ£a nr. 176/1990. Deschis oficial pentru public la 25 Martie 1996, la iniÅ£iativa fostului director Răzvan Ciucă - coordonatorul Muzeului Agriculturii din România  din 1990 până în 2011.

DIRECTOR: prof. dr. Gheorghe Petre.

SEDIUL are 3866 mp (suprafaţă desfăşurată) şi teren aferent 8420 mp.

ARIA DE COMPETENŢĂ Muzeul Naţional al Agriculturii are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul ţării.

FINANŢAT din Bugetul Consiliului Judeţean Ialomiţa.

STRUCTURA ORGANIZATORICÄ‚ :

        1. Serviciul Patrimoniu - ColecÅ£ii - Documentar - Conservare - Restaurare

        2.    Financiar - Contabil - Personal - Administrativ - Aprovizionare

        3.   Compartiment Juridic

        4.    Compartiment Secretariat - Registratură

        5.    Compartiment Arhivă - Documentare - Bibliotecă

        6.    Compartiment RelaÅ£ii cu publicul - Arhivă foto-video

PERSONALUL MUZEULUI:

33 salariaţi: muzeografi (specializări: etnologie, muzeologie, mecanică agricolă, horticultură, istorie, textile, filozofie), restauratori, personal administrativ.

PATRIMONIUL MUZEAL

•   Biserica de lemn „Poiana”- monument istoric ÅŸi de arhitectură  (1737), care asigură toate serviciile religioase pentru Parohia „Buna Vestire”;

•    Ferma model PerieÅ£i – monument de istorie agrară, cea mai mare fermă producătoare de seminÅ£e de legume ÅŸi flori din Europa de răsărit în prima jumătate a sec. XX.

•    Unităţi în aer liber: a) la sediu: casă de gospodar (început de secol XX); hambar (1869);  cuptoare tradiÅ£ionale de copt pâine; colaci de fântână (1853, 1937); însemne funerare (1889, 1877); b) in situ:  instalaÅ£ie complexă cuprinzând moară cu pietre (1935) ÅŸi piuă pentru finisat postavul, acÅ£ionate prin motor „DEUTZ” (1912), Dănicei, judeÅ£ul Vâlcea.
•   ColecÅ£ii reprezentative (peste 13330 de  piese): unelte, maÅŸini agricole ÅŸi instalaÅ£ii de arheologie industrială; mijloace de transport; etnografie; istorie-memorialistică, artă-religie.
•   Arhiva ÅŸtiinÅ£ifică ÅŸi documentară: peste 70000 de unităţi.
•   Fondul bibliotecii: peste 13000 unităţi.
•   Parc: peste 55 de specii dendrologice.

VALORIFICARE MUZEALÄ‚

•    ExpoziÅ£ii temporare.
•    Participarea la târguri naÅ£ionale ÅŸi internaÅ£ionale (expoziÅ£ii pavilionare ÅŸi în aer liber, demonstraÅ£ii practice).
•    Depozit vizitabil.
•    Programe specifice: „Casa Pâinii” ÅŸi „Noi-Voi”  atrag,  în fiecare an, zeci de mii de vizitatori.
•    Magazinul muzeului: obiecte de artă populară ÅŸi artizanat, publicaÅ£ii de specialitate.

PUBLICAÅ¢II  M.N.A. este editorul ColecÅ£iei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria ExploataÅ£iilor Agricole", "Etnologie" ÅŸi "Patrimoniu")

* * *

    M.N.A. oferă  informaÅ£ii utile privind istoria unor firme celebre de utilaje agricole: Lanz-Bulldog, McCormick, Fordson, HSCS s.a.; construcÅ£ia cuptoarelor de pâine din Bărăgan; reÅ£ete culinare; medicină naturistă; principii de management agricol; industrie casnică textilă; mijloace de transport tradiÅ£ionale; etc.



DIALOG INTERNAÅ¢IONAL M.N.A. este afiliat la organisme internaÅ£ionale aparÅ£inând de UNESCO (AsociaÅ£ia InternaÅ£ională a Muzeelor de Agricultură, Societatea InternaÅ£ională de Etnologie ÅŸi Folclor, OrganizaÅ£ia InternaÅ£ională de Arte Populare). Din 2004, Muzeul este membru al AsociaÅ£iei internaÅ£ional a Muzeelor de Agricultură (AIMA).

DIPLOMELE, MEDALIILE ÅžI  TROFEELE primite în decursul anilor conturează personalitatea unei instituÅ£ii cultural-ÅŸtiinÅ£ifice de anvergură.

•     Medalia „MéTIERS D’ART”, conferită de Societe d’Encouregement des Metiers d’Art pentru organizarea pavilionului României din cadrul manifestării Carrefour International des Metiers d’Art – Le Touquet, FranÅ£a (1991).
•     Nominalizat la PREMIUL MUZEUL EUROPEAN AL ANULUI (EMYA 1998)
•     Premiul „Dimitrie Leonida” (2003) ÅŸi Premiul „Horia Bernea” (2004), acordate de către Ministerul Culturii ÅŸi Cultelor în cadrul decernării Premiilor pentru Patrimoniul Cultural NaÅ£ional.
•     Premiul OSKAR acordat M.N.A. de către revista Capital "pentru cea mai stabilă evoluÅ£ie a deceniului" (2003).
•     Trofeul InternaÅ£ional „TEHNOLOGIE ÅžI CALITATE” ÅŸi Diploma de acreditare, acordată de Editorial Office ÅŸi Trade Leader`s Club „în semn de recunoaÅŸtere a traiectoriei sale ascendente” (Geneva, ElveÅ£ia, 26 martie 2007).

Se adaugă: 10 diplome de excelenţă, 6 diplome de merit, 1 diplomă de onoare, 5 premii speciale, 2 trofee, 2 titluri onorifice, 2 medalii.

Muzeul a fost şi este vizitat de numeroase personalităţi din ţară şi din străinătate.