Home > Obiective Brăila - Ialomița

SELECTEAZĂ REGIUNEA:

SELECTEAZĂ TIPUL DE OBIECTIV:

Mănăstirea „Sfântul Mare Mucenic Pantelimon“, Lacu-Sărat

Mănăstirea este situată în staţiunea cu acelaşi nume, aşezată în imediata apropiere a municipiului Brăila, la 5 km SV, pe drumul naţional DN 21 Brăila – Slobozia. Biserica beneficiază de cadrul natural deosebit oferit de parcul staţiunii şi de interesul crescut an de an al pelerinilor spre această oază de linişte sufletească.

Istoric

Mănăstirea Lacu-Sărat, cea mai nouă mănăstire din judeţul Brăila, şi-a început existenţa la 27 iulie 1996, când Înaltpreasfinţitul Casian al Dunării de Jos a sfinţit locul şi a pus piatra de temelie a bisericii noii mănăstiri. La 27 iulie 1999 s-a sfinţit biserica şi s-a binecuvântat corpul de chilii al mănăstirii. În Documentul de sfinţire se precizează: „Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh s-a ales loc în centrul parcului staţiunii balneoclimaterice Lacu-Sărat, oraşul Brăila, şi s-a întemeiat pe el mănăstire, căreia i s-a oferit drept hram protector pe Sfântul Mucenic şi Doctor fără de arginţi Pantelimon, ocrotitorul şi vindecătorul bolnavilor.

Văzând noi că în judeţul Brăila nu se află mănăstire şi, mai cu seamă, luând aminte la deosebita evlavie a preoţilor şi a bunilor noştri creştini din municipiul Brăila pentru sfintele mănăstiri, frecvenţi ca pelerini la diferite sfinte locaşuri din apropiere şi din depărtare, am găsit cu cale să le împlinim această lipsă, construind, cu ajutorul şi binecuvântarea lui Dumnezeu şi cu sprijinul şi receptivitatea autorităţilor municipale şi a multor ctitori, donatori şi rugători, biserică din lemn în stil românesc şi chilii, împreună cu cele trebuitoare, după rânduiala Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, ca „monastire, loc de mântuire şi de pomenire“.

Astfel, într-o localitate binecuvântată de Dumnezeu cu daruri natural vindecătoare, în vecinătatea centrului de tratament balneoclimateric, tămăduitor al suferinţelor trupeşti, se alătură centrul spiritual de vindecare a durerilor şi bolilor sufleteşti, Sfânta Mănăstire „Sf. Pantelimon“, ca astfel bolnavii să devină şi pelerini spre mângâierea lor duhovnicească, spre întărirea în credinţă si spre mai multă nădejde în mila şi ajutorul Mântuitorului Iisus Hristos, „Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre“.

Pentru înălţarea sfintei mănăstiri de la Lacu-Sărat, Sfânta Episcopie a Dunării de Jos, în frunte cu chiriarhul ei, secondat de slujitorii de la Centrul Eparhial şi de la Protoieria Brăila, s-a bucurat de sprijinul ctitorilor şi donatorilor brăileni, încurajaţi şi ajutaţi de Primăria municipiului, în frunte cu dl primar Anton Lungu. Numele şi faptele lor sunt încrustate în zidurile sfântului lăcaş şi scrise de Domnul, pentru veşnicie, în „cartea vieţii“.

Rânduite fiind toate, în ziua de prăznuire a Sfântului Pantelimon, ocrotitorul Mănăstirii Lacu-Sărat – 27 iulie – s-a sfinţit şi a luat astfel fiinţă în mod canonic Mănăstirea „Sf. Pantelimon“, mănăstire de maici, în staţiunea mai sus pomenită.

La înălţătorul eveniment duhovnicesc, spiritual, filantropic, cultural şi românesc au înălţat rugăciuni, împreună cu ierarhii şi preoţii slujitori, autorităţile civile şi militare, cadre medicale din oraşul şi judeţul Brăila, în mijlocul unei impresionante mulţimi de credincioşi şi pelerini.

Să ne ajute Mântuitorul ca şi această mănăstire să fie o nouă „poartă a Cerului“, iar impunătoarea turlă să-i apere şi să-i ocrotească pe brăileni şi tot neamul nostru românesc, în Biserica noastră strămoşească, mama poporului român“.

Aşezământul monahal a fost binecuvântat, de-a lungul timpului, prin aducerea sfintelor moaşte ale Sfinţilor Dasie şi Emilian de la Durostor, Nectarie de Eghina, Sofronie al Ierusalimului ş.a., dar şi prin vizita SS Bartolomeu I, a Patriarhului Teoctist al României, a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi a altor personalităţi ale vieţii religioase şi civile din ţară şi de peste hotare.

Mănăstirea „Sf. Pantelimon“ este astăzi o oază de rugăciune şi de reculegere duhovnicească pentru monahii, dar şi liman sufletesc pentru bolnavii aflaţi la tratament în staţiune. În apropierea bisericii se află, în prezent, în curs de finalizare lucrările la noul corp de chilii, care va avea şi rol de centru social şi filantropic.

Descriere

Biserica mănăstirii este realizată din lemn, în stil maramureşean, cu o turlă-clopotniţă, care se ridică până la înălţimea de 24 metri. La interior, biserica este decorată cu icoane pictate. În custodia mănăstirii se află nouă icoane datând din secolul al XIX-lea.

Bibliografie

Protos. Daniil Oltean, O nouă „poartă a cerului“ în Câmpia Bărăganului, în „Călăuză ortodoxă“, nr. 130-131/1999, p. 4-7.

Arhim. Daniil Oltean, Repere ale istoriei vieţii mănăstireşti în Eparhia Dunării de Jos, în „Credinţă, istorie şi cultură la Dunărea de Jos“, Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Galaţi, 2005, p. 392.

Sursa: http://www.edj.ro/manastirea-sfantul-mare-mucenic-pantelimon-lacu-sarat

Teatrul Maria Filotti Braila

Teatrul "Maria Filotti" din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.

Istorie...

Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur" în 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.

Pe tot parcursul secolului XIX, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.

Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea teatru, hotel, club, restaurant, cinematograf, arenă de vară, cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate. Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său - Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei – Primăriei oraşului prin testamentul datat noiembrie 1910, care încheie cu următoarele cuvinte: „Celor ce se vor folosi de ajutorul ce le las prin acest legat, le recomand din inimă iubire de dreptate şi adevăr şi mai presus aplicaţiunea la muncă neîntreruptă şi cinstită, că numai în aceasta eu am găsit mai multă mulţumire în viaţa mea. Milă către cei nenorociţi şi suferinzi şi dragoste desăvârşită către religie şi neam."

În acest locaş, la 15 aprilie 1949, se înfiinţează Teatrul de Stat Brăila – Galaţi. Primul spectacol prezentat publicului a fost "La Ilie Bun şi Vesel" de Ion Dămian, regia Victor Bumbeşti. Din 1954 teatrul ia denumirea de Teatrul de Stat Brăila, iar în 1969 teatrul primeşte numele actriţei Maria Filotti.

Maria Filotti...

Maria Filotti, una dintre cele mai apreciate actriţe române ale secolului XX, s-a născut la 4 octombrie 1883, în comuna Batogu, judeţul Brăila. Urmează cursuri de teatru la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică unde o are profesoară pe Aristizza Romanescu. "Veşnic sunt nemulţumită de mine" - sunt cuvintele pe care le-a pus la baza unei cariere strălucite o actriţă uluitoare prin talent, dăruire, spirit analitic, inteligenţă, prestanţă şi devotament desăvârşit. A jucat in 167 de piese dintre care in 45 a deţinut roluri principale. Creaţiile sale din "Hedda Gabler" de H. Ibsen, "Pescăruşul" de A. P. Cehov, "O femeie fără importanţă", "Evantaiul doamnei Windermere", "Soţul ideal" de O. Wilde, "Dama cu camelii" după A. Dumas, „Anna Karenina" după L. Tolstoi, „O noapte furtunoasă" de I.L.Caragiale au rămas în galeria rolurilor memorabile ale teatrului românesc. A fost membră în Comitetul Internaţional al Societăţii Universale de Teatru, societară de onoare a Teatrului Naţional din Bucureşti şi, timp de treizeci de ani, profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică.

Restaurarea...

În perioada 1980-1988, clădirea teatrului a fost consolidată, renovată şi restaurată de o echipă impresionantă formată din arhitecţi, constructori, graficieni, pictori, sculptori, ceramişti, sticlari. Au contribuit:

- Consiliul Popular Judeţean Brăila – Primăria Brăila

- I.S.L.G.C. Bucureşti (Urban Proiect) - Arhitecţi Viorel Oproescu, Doina Juncu Bubulete, Dumitru Ruşi - proiectanţi

- I.C.M.J. Brăila (Concivia) - constructor

- Artişti plastici - Pictură: Nae Moldoveanu, Constantin Firică, Dumitru Miţurcă, Ştefan Câlţia, Nic Mitrofan, Stucatură: Mihai Istudor, Costel Badea, Ceramică: Dumitru Rădulescu, Cortina: Val Munteanu, Corpuri de iluminat: Virgil Mihăescu, Vitralii curtea interioară: Virgil Mihăescu, Ion Stendl. Coordonator artă monumentală - Virgil Mihăescu.

Edificiul cuprinde sală de spectacole, sală studio, sală de conferinţe, foaiere şi spaţii pentru expoziţii.

Teatrul Maria Filotti azi..

Cu o istorie bogată şi impresionantă, Teatrul Maria Filotti este astăzi un teatru de repertoriu, cu o trupă de 26 actori, 2 regizori, 1 scenograf. Repertoriul variat, alcătuit din piese ale dramaturgiei naţionale, precum şi din repertoriul universal, pus în valoare de regizori valoroşi precum: Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Constantin Codrescu, Mircea Daneliuc, Dominic Dembinski, Victor Ioan Frunză au contribuit ca teatrul brăilean să fie azi una dintre cele mai importante scene ale ţării. Domniilor lor se alătură tinerii creatori care au găsit în teatrul din Brăila spaţiul ideal pentru „înscenarea" temelor dramaturgiei contemporane - Radu Afrim, Radu Apostol, Sorin Militaru, Szabó Istvan, Radu Nichifor, Ilinca Stihi, Iris Spiridon, Alexandru Lustig.

Recunoaşterea valorii producţiilor artistice ale Teatrului Maria Filotti s-a concretizat prin invitaţii constante la festivaluri din ţară – Bucureşti, Braşov, Timişoara, Arad, Baia Mare, Piatra Neamţ, Galaţi, etc, precum şi la festivaluri din străinătate – Franţa, Turcia, Republica Moldova, Albania, Italia. Începând din 1995, Teatrul "Maria Filotti" găzduieşte Concursul Internaţional de Canto "Hariclea Darclée", initiat de soprana Mariana Nicolesco, iar din 2004 organizează Festivalul Internaţional de Teatru „Zile şi Nopţi de Teatru European".

Sursa: https://www.tmf.ro

Muzeul Brăilei „CAROL I“

Evoluţia Secţiei de Istorie se confundă cu cea a Muzeului Brăilei. Ca muzeu ştiinţific, şi-a constituit o colecţie de instrumente şi aparate destinate laboratoarelor de fizică, multe dintre acestea regăsindu-se în inventarul Colegiului Naţional „Nicolae Bălcescu”, întrucât, o vreme, pe lângă fostul liceu a funcţionat şi instituţia muzeală. În patrimoniul secţiei, din vechea zestre, se află doar două alcoolmetre.
În 1955, în urma unei convenţii existente între Bulgaria şi România, se deschidea, la Brăila, Muzeul Memorial „Hristo Botev” (mai târziu, la titulatură se adaugă „Istorie”), sediul ales fiind cel al fostului han Ceapâru, unde, spun documentele, poetul şi revoluţionarul bulgar a locuit în anul 1871. Sălile destinate acestui eveniment cuprindeau o expoziţie foto-documentară cu aspecte din viaţa şi activitatea lui Hristo Botev şi câteva piese de mobilier, achiziţionate din Brăila, pentru a crea atmosfera epocii. În parcul din faţa muzeului era instalată statuia lui Hristo Botev, operă a sculptorului bulgar Nicolov.

Balta Blasova

Balta excelenta pentru partide de pescuit prelungite (minim 2 zile).
Asa cum se vede pe harta, are forma unei potcoave (un brat de Dunare colmatat de aprox. 5ha) iar distanta de pe un mal pe celalalt este de aproximativ 300m.
Sunt amenajate foisoare cu acoperis din stuf, mese si bancute. Se permite plantarea cu navomodele sau din barca (30lei/24h chiria pentru barca din fibra de sticla).
Balta contine crap si cteno (inclusiv exemplare mari; nu este obisnuit cu bile), somn, salau, fitofag, caras, oblete, platica.

Accesul: Se trece cu bacul peste Dunare din Braila spre Insula Mare a Brailei (din intersectia cu catedrala, in centrul orasului, se merge spre Dunare, opus catedralei, si se ajunge la bac). De acolo drumul este bunicel, segmente de drum de piatra combinate cu segmente de placi betonate. La un moment dat se face un drum la stanga cu un indicator mare "BLASOVA". De aici drumul este de pamant insa fara gropi. (Google earth te pune sa mai mergi inainte si stanga la urmatoarea intersectie dar ambele variante ajung la balta, fara probleme). Se ajunge la "poarta" care este de fapt un bar cu terasa si un ponton chiar in fata, pe malul baltii, mereu ocupat. De acolo in stanga sau dreapta se merge cu masina de jur imprejurul baltii. Drumul care imprejmuieste balta poate pune insa probleme serioase in caz ca ploua. Sunt insa destui pescari care vin cu 4x4 deci in caz de urgenta se pot gasi solutii.
Facilitati: Pescuit noaptea, Pescuit din barca , Access auto, Foisor, Umbrar, Inchiriat barca, Cort, Ponton

HOTEL BELVEDERE

Eleganță și facilităţi de ultimă oră în inima orașului dar pe malul Dunării. Aproape de atracțiile turistice, în camere reconfortante. Iată cel mai potrivit cadru cu care să-ți începi experiența într-un hotel de 3 stele din Brăila! Situat ultra-central, Hotel Belvedere are mai mult de un sfert de secol vechime și povești pe măsură, iar aerul modern este un avantaj din 2003, odată cu renovarea totală a hotelului. Descoperă 52 de camere și apartamente de inspirație clasică, cu finisaje de lemn și tapiserii de mătase. Trei săli de evenimente dotate pentru organizarea evenimentelor de companie. Un restaurant cu meniu internațional și o terasă cu priveliște asupra Dunării, ideale pentru evenimente personale.

COMPLEXUL HOTELIER IALOMIŢA

Complex Agrement Laguna Blue deschis in anul 2012 pe o suprafata de 3000 mp: piscina interioara adulti, piscina interioara adulti cu tobogan, piscina interioara copii cu tobogan, jacuzzi, grota relaxare, sauna uscata, sauna umeda – hammam, sauna UV, dus scotian, camera cu efect salina, vestiare, internet wireless, magazin articole de piscina, snack bar.

Muzeul Agriculturii din Slobozia

ÎNFIINŢAT prin Decizia Prefecturii Judeţului Ialomiţa nr. 176/1990. Deschis oficial pentru public la 25 Martie 1996, la iniţiativa fostului director Răzvan Ciucă - coordonatorul Muzeului Agriculturii din România din 1990 până în 2011.

DIRECTOR: prof. dr. Gheorghe Petre.

SEDIUL are 3866 mp (suprafaţă desfăşurată) şi teren aferent 8420 mp.

ARIA DE COMPETENŢĂ Muzeul Naţional al Agriculturii are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrară şi arheologia industrială specifică de pe tot cuprinsul ţării.

FINANŢAT din Bugetul Consiliului Judeţean Ialomiţa.

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ :

1. Serviciul Patrimoniu - Colecţii - Documentar - Conservare - Restaurare

2. Financiar - Contabil - Personal - Administrativ - Aprovizionare

3. Compartiment Juridic

4. Compartiment Secretariat - Registratură

5. Compartiment Arhivă - Documentare - Bibliotecă

6. Compartiment Relaţii cu publicul - Arhivă foto-video

PERSONALUL MUZEULUI:

33 salariaţi: muzeografi (specializări: etnologie, muzeologie, mecanică agricolă, horticultură, istorie, textile, filozofie), restauratori, personal administrativ.

PATRIMONIUL MUZEAL

Biserica de lemn „Poiana”- monument istoric şi de arhitectură (1737), care asigură toate serviciile religioase pentru Parohia „Buna Vestire”;

Ferma model Perieţi – monument de istorie agrară, cea mai mare fermă producătoare de seminţe de legume şi flori din Europa de răsărit în prima jumătate a sec. XX.

Unităţi în aer liber: a) la sediu: casă de gospodar (început de secol XX); hambar (1869); cuptoare tradiţionale de copt pâine; colaci de fântână (1853, 1937); însemne funerare (1889, 1877); b) in situ: instalaţie complexă cuprinzând moară cu pietre (1935) şi piuă pentru finisat postavul, acţionate prin motor „DEUTZ” (1912), Dănicei, judeţul Vâlcea.
Colecţii reprezentative (peste 13330 de piese): unelte, maşini agricole şi instalaţii de arheologie industrială; mijloace de transport; etnografie; istorie-memorialistică, artă-religie.
Arhiva ştiinţifică şi documentară: peste 70000 de unităţi.
Fondul bibliotecii: peste 13000 unităţi.
Parc: peste 55 de specii dendrologice.

VALORIFICARE MUZEALĂ

Expoziţii temporare.
Participarea la târguri naţionale şi internaţionale (expoziţii pavilionare şi în aer liber, demonstraţii practice).
Depozit vizitabil.
Programe specifice: „Casa Pâinii” şi „Noi-Voi” atrag, în fiecare an, zeci de mii de vizitatori.
Magazinul muzeului: obiecte de artă populară şi artizanat, publicaţii de specialitate.

PUBLICAŢII M.N.A. este editorul Colecţiei "Bibliotheca Romaniae Historiae Agriculturae" (seriile "Din Istoria Exploataţiilor Agricole", "Etnologie" şi "Patrimoniu")

* * *

M.N.A. oferă informaţii utile privind istoria unor firme celebre de utilaje agricole: Lanz-Bulldog, McCormick, Fordson, HSCS s.a.; construcţia cuptoarelor de pâine din Bărăgan; reţete culinare; medicină naturistă; principii de management agricol; industrie casnică textilă; mijloace de transport tradiţionale; etc.

DIALOG INTERNAŢIONAL M.N.A. este afiliat la organisme internaţionale aparţinând de UNESCO (Asociaţia Internaţională a Muzeelor de Agricultură, Societatea Internaţională de Etnologie şi Folclor, Organizaţia Internaţională de Arte Populare). Din 2004, Muzeul este membru al Asociaţiei internaţional a Muzeelor de Agricultură (AIMA).

DIPLOMELE, MEDALIILE ŞI TROFEELE primite în decursul anilor conturează personalitatea unei instituţii cultural-ştiinţifice de anvergură.

Medalia „MéTIERS D’ART”, conferită de Societe d’Encouregement des Metiers d’Art pentru organizarea pavilionului României din cadrul manifestării Carrefour International des Metiers d’Art – Le Touquet, Franţa (1991).
Nominalizat la PREMIUL MUZEUL EUROPEAN AL ANULUI (EMYA 1998)
Premiul „Dimitrie Leonida” (2003) şi Premiul „Horia Bernea” (2004), acordate de către Ministerul Culturii şi Cultelor în cadrul decernării Premiilor pentru Patrimoniul Cultural Naţional.
Premiul OSKAR acordat M.N.A. de către revista Capital "pentru cea mai stabilă evoluţie a deceniului" (2003).
Trofeul Internaţional „TEHNOLOGIE ŞI CALITATE” şi Diploma de acreditare, acordată de Editorial Office şi Trade Leader`s Club „în semn de recunoaştere a traiectoriei sale ascendente” (Geneva, Elveţia, 26 martie 2007).

Se adaugă: 10 diplome de excelenţă, 6 diplome de merit, 1 diplomă de onoare, 5 premii speciale, 2 trofee, 2 titluri onorifice, 2 medalii.

Muzeul a fost şi este vizitat de numeroase personalităţi din ţară şi din străinătate.

Mănăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul“, Măxineni

În apropierea comunei Măxineni din judeţul Brăila, situată la circa 35 km NV de Brăila pe şoseaua Brăila – Focşani, se află Mănăstirea Măxineni, unul dintre cele mai importante repere istorice ale judeţului. Aşezată, strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Ţării Româneşti în perioada 1636-1637.

Istoric

Mănăstirea, atestată pentru întâia dată la 2 septembrie 1637, a fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi de lemn, după ce, în timpul unei incursiuni militare, domnitorul remarcase importanţa strategică a zonei. Mănăstirea a fost enumerată de Matei Basarab, în hrisovul solemn de la 27 noiembrie 1640, în rândul marilor ctitorii. Lucrările de construcţie au durat până la 25 iunie 1651, când a avut loc sfinţirea bisericii.

Prima pisanie a mănăstirii, aflată în prezent la Muzeul Naţional de Istorie a României, consemnează: „Acestă sfântă şi dumnezeiască beserecă ci iaste/hramul a naşterii lu sti Ioană Crăstitel / făcutu-o-am eu robul lui Dumnezeu, / Io Mateiu Basaraba voevod i g[ospo]jda Ilina. Mergăndu dumni / ia me la oaste am tăbăr[â]tu prea malul Siretului. / Ci am văzut dumniia me cest loc bun şi tare şi era o be / serecă mică de nuiale şi lipit[ă] cu lut. Dici cu vr / ere[a] lui Dumnezeu şi cu ajutorul sfăntului / hram am făcut acestă bese / rec[ă] de pi[a]tră să fie dumnii mele pome[a]nă. / Şi au fostu ispravnnicu cu multu oste / nitoru şi îndemnătoru jupană Radulu vel cap / [itan]. † Şi au fostu dentâiu multu nevo / itoru cu sfănta mănăstire egumen eromonah Chiril. Şi al doi / le isprav / [nic] Lupu[u] [vist?]. † Cu mila lui Dumnezeu creştinu Matei Basarab i g[os]p[o]d[i]n văsul zemle Oglovlahiscoe grobu peceat“.

Încă de la început mănăstirea a jucat un important rol spiritual şi duhovnicesc, dar şi unul militar şi politic, fapt ce a atras asupra sa şi numeroase prădăciuni din partea oştilor străine. De aceea şi domnitorii munteni au dorit în mod constant întărirea materială a mănăstirii, fiind demn de menţionat sprijinul domnitorilor Mihnea al III-lea Radu, Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Şerban Cantacuzino, Sf. Constantin Brâncoveanu, Ştefan Cantacuzino, dar şi al domnilor fanarioţi ai Ţării Româneşti din secolul al XVIII-lea: Nicolae Alexandru Mavrocordat, Ioan Mavrocordat, Mihai Racoviţă, Grigore II Ghica, Constantin Nicolae Mavrocordat

Cu toate acestea, datorită aşezării geografice, vremurilor vitrege şi deselor inundaţii, la mijlocul veacului al XVIII-lea mănăstirea ajungea pustie şi fără egumen. Cu această motivaţie, dar şi pentru a veni în sprijinul ctitoriei sale din Bucureşti, spitalul Sf. Pantelimon, domnitorul Grigore al II-lea Ghica va transforma 11 mănăstiri în metocuri ale acesteia, mănăstirea Măxineni fiind una dintre ele. Administrarea noului metoc se făcea de către egumenul mănăstirii Sf. Ioan din Focşani.

Va urma, în aceste condiţii, o perioadă de decădere accentuată, căci nu a existat în acest răstimp o grijă reală pentru întărirea mănăstirii. Singura restaurare majoră are loc în perioada 1858-1859, sub domnia caimacanului Alexandru Ghica şi a principelui Alexandru Ioan I, după cum atestă pisania aşezată cu acest prilej: „S-a ridicat din temelie acest dumnezeiesc lăcaş întru cinstea şi pomenirea naşterii sfântului Ioan Botezătorul de către fericitul întru pomenire Domnul Matei Basarab v[oie]v[od] anul 1638 în trecere ce a avut cu oştirea sa pe aici. După termen de 220 ani fiind ajunsă în ruinare de intemperiile vremurilor, acum, din porunca Creatorului s-a răzuit, în[n]oit şi împodobit în zilele şi prin bunăvoinţa a prinţului caimacan Alexandru Ghica – reparându-se prin silinţele şi din parte-i cheltuieli a cuvioşiei sale Chiprian, egumenul acestei mănăstiri, luând săvârşire în zilele luminatului domn al Principatelor Unite Alexandru Ioan I, iar Episcop al Eparhiei Dumnealui Domn Filotei, 1859.”

După 1864, biserica a funcţionat ca lăcaş de cult pentru sătenii din Măxineni până la 1877. În timpul luptelor primului război mondial, la 1917, biserica este complet distrusă, rămânând în părăsire şi uitare vreme de mai bine de şapte decenii.

După 1990, mănăstirea este reînfiinţată, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Casian al Dunării de Jos şi prin strădania arhim. Simeon Ovezea. După săvârşirea sa din viaţă, efortul de rezidire a mănăstirii este continuat de o mică obşte de monahi, sprijinită de Primăria Municipiului Brăila şi de numeroşi ctitori. La 24 iunie 2004, Chiriarhul Dunării de Jos a sfinţit noua biserică a mănăstirii şi a binecuvântat noile corpuri de chilii.

Descriere

Vechea ctitorie a lui Matei Basarab, aflată în stare avansată de degradare până în urmă cu câţiva ani, avea o fundaţie de 2,50 m adâncime şi ziduri groase de 1, 50 m. Biserica se află, în prezent, în proces de reconstrucţie.

Noua biserică a mănăstirii, situată la 45m de vechea ctitorie domnească, a fost ridicată în perioada 2001-2004 în stilul bisericilor lui Matei Basarab, cu dimensiuni în plan de 19 x 7 m, la abside lăţimea sfântului locaş ajungând la 13 m, şi cu o înălţime de 19 m. Biserica este prevăzută cu o singură turlă, pe naos. În prezent, la interior, se execută lucrările de pictură, în tehnică fresco.

Bibliografie

Ionel Cândea, Mănăstirea Măxineni, Ed. Istros / Ed. Episcopiei Dunării de Jos, Brăila, 1996.

T.G. Bulat, O ctitorie a lui Matei Basarab azi dispărută, în „Glasul Bisericii“, an XXIII (1964), nr. 3-4, p. 266-293.

Manastirea "Sfintii Voievozi" (Slobozia)

Manastirea Slobozia a fost ctitorita in anul 1616 a fost complet distrusa de cutremurele din 1627 si refacuta in totalitate de Matei Basarab, domn al Tarii Romanesti.

De-a lungul vremii, manastirea a purtat mai multe nume, dintre care le amintim pe urmatoarele: "Manastirea Slobozia lui Ianache", "Manastirea Sfintii Voievozi" sau "Manastirea Slobozia Veche".

Biserica din Manastirea Slobozia este o biserica in forma de cruce greaca, avand trei turle, dintre care cea mare din lemn, imbracata fiind in tabla. Ferestrele sunt inalte, cu chenar de piatra simplu. Interiorul bisericii este bine proportionat; pronaosul este despartit de naos prin patru coloane ce sustin cafasul. Naosul are abside laterale, iar o catapeteasma de lemn desparte naosul de absida altarului.

Ansamblul monahal din Slobozia constituie o simbioza intre stilul bizantin traditional si influentele neo-clasice si romantice neo-gotice. Iconografia este influentata si ea de stilurile occidentale. In pictura se reflecta inclinatia spre scene cu o mare incarcatura emotionala. Ele nu fac o trimitere la dogma crestina, ci sunt mai degraba scene profund umane. Artistul preia din arta realista occidentala anumite elemente de decor, cum ar fi: folosirea excesiva a norilor cu scopul de a delimita o scena si a face ca efectul revelator sa fie continuu.

Pictura originala era executata in tehnica fresco, cu interventii, in anumite locuri, in tempera, in special in redarea fondurilor. incercari de restaurare au fost efectuate in anii 1900, 1908 si mai ales intre 1935 si 1937, lucrari care au contribuit insa mai mult la deteriorarea decat la restaurarea picturii. intre anii 1995-1997, o echipa de pictori restauratori din partea Ministerului Culturii, de la Directia Monumentelor Istorice, a redat acestui sfant locas stralucirea sa de odinioara.

Un obiect de o valoare inestimabila este chivotul, care contine fragmente de Sfinte Moaste ale unor sfinti precum: Sfantul Ioan Hrisostom, Sfantul Dumitru, Sfantul Ilodor, Sfantul Procopie, Sfantul Artemie, Cinstitul lemn al Sfintei Cruci, Sfantul Pantelimon, Sfantul Haralambie si Sfantul Mercurie. in aceasta racla s-a mai pastrat o batista din panza, brodata cu fire de aur, donata de Elena Doamna, sotia lui Matei Basarab Voda, cu ocazia sfintirii bisericii manastirii, in anul 1636.

CONSULTANȚĂ

Dorești să vizitezi această regiune, dorești cazare, un circuit turistic, etc., trimite o solicitare completând formularul de mai jos și un operator te va contacta pentru stabilirea detaliilor. Trimiterea solicitării nu implică nicio obligație financiară din parte ta. Detaliile colaborării vor fi stabilite pe timpul discuțiilor.

Obiectiv:

Servicii solicitate:

De la data*:

La data*:

Nr. pers.*:

Nume si prenume*:

Telefon*:

Email*:

Alte detalii: