Se prajeste usturoiul feliat in ulei cateva minute. Se adauga rosiile si paharul de vin, se fierbe la foc mic 20 minute. Se adauga capere si masline.
Se toarna sosul intr-o tava in care incape pestele, care se pune deasupra sosului si se da la cuptor la 160 grade pentru 20 minute pana se patrunde.
Se serveste cu garnitura de orez cu lamaie.

Condimentam pestele cu sare si piper si il dam prin pesmet.
Prajim pe ambele parti in putin ulei de masline.
Calim ceapata tocata marunt si 3 catei de usturoi taiati feliute,dupa care adaugam spanacul si 1/2 pahar apa si le lasam sa fiarba la foc mic pana scade apa.
Condimentam cu sare dupa gust.
Rosia decojita o taiem marunt,la fel si 2 catei de usturoi si ii calim intr-o lingura ulei de masline.
Condimentam cu busuioc.
Asezam o felie de peste,peste punem spanacul,a doua felie de peste si rosiile usturoiate.
Pofta Buna !

Curatam peste si il spalam bine. Il presaram cu sare apoi il trecem prin malai si il asezam pe gratarul incins.Asezam pe gratar si rosiile si ardeiul gras taiat in jumatati. Dupa ce pestele si legumele sunt coapte pe o parte se intorc pe cealalta parte.Intre timp punem la fiert 500 ml apa. Adaugam sare, piper si cimbru. Taiem ardeii si rosiile coapte in bucati mici. In apa care fierbe adaugam legumele coapte si ardeiul iute taiat marunt si le lasam 5 minute sa fiarba sub capac. La sfarsit adaugam usturoiul pisat si patrunjelul taiat.
Adaugam feliile de peste in saramura si mai lasam pe foc mic timp de 2 minute apoi servim cu mamaliga.

ReÅ£eta de ciorbă de peÅŸte de astăzi vine din partea cărăşeană a Dunării, de la Moldova Nouă, de la graniÅ£a dintre Banat ÅŸi Oltenia. Åžtiri pe aceeaÅŸi temă Trucuri în bucătărie: cum să toci ceapă fără să lăcrimezi ÅŸi cum elimi... SuperstiÅ£ie legată de nunÅ£ile făcute în luna mai. De ce se spune în po... Povestea celui mai zgârcit ÅŸi sever director de bancă: „Era un fel de ... Uica Mihai, bucătarul bănăţean care a se trage din părÅ£ile CaraÅŸ-Severinului, spune că este îndrăgostit de zona în care Dunărea traversează sudul României, iar în tinereÅ£e avea perioade lungi pe care le petrecea pe malurile cărăşene ale fluviului. Uica Mihai a participat la mai multe târguri ÅŸi manifestări de la Moldova Nouă, unde a gătit celebra sa ciorbă de peÅŸte într-un ceaun imens, de 500 de litri. De atunci vine ÅŸi reÅ£eta lui de ciorbă de peÅŸte, despre care spune că nu e o mare filosofie ÅŸi poate fi gătită de orice gospodină. “Ai nevoie de peÅŸte mărunt (obleÅ£i, cărăşei, roÅŸioară, bibănaÅŸi) ÅŸi de capete de peÅŸte, bine curăţate, pe care să le fierbi în apă cu sare ÅŸi boabe de piper. Când tot peÅŸtele s-a sfărâmat ÅŸi e făcut terci, îl strecori ÅŸi păstrezi zeama aceasta aromată ca fond de peÅŸte. Pui să fiarbă în ceaun cu câteva cepe, doi trei morcovi, un pătrunjel, un păstârnat o Å£elină, totul tăiat mare. Când s-au înmuiat toate legumele, e rândul bucăţilor mari de peÅŸte- crap, ÅŸtiucă, lin, avat – tot ce îÅ£i pică în undiţă ori în galantar, pe care le pui să fiarbă în zeamă, împreună cu câÅ£iva cartofi tăiaÅ£i în patru ÅŸi multe roÅŸii mustoase, sfârâmate în pumn. Mirodeniile acestei fierturi sunt sarea, piperul ÅŸi cimbrul, iar la urmă se drege ciorba cu oÅ£et de mere. Interesant este ÅŸi modul în care este servită, bucăţile de peÅŸte se scot pe un platou, alături de cartofi ÅŸi legume, ca fiecare să îÅŸi scoată în blid alături de niscaiva mujdei, iar zeama limpede se serveÅŸte la final, în castroane, pentru a fi sorbită cu mămăligă fierbinte. Iar vinul musai să fie unul acriu, vânjos ÅŸi cu subtilităţi de balalaică”, spune Uica Mihai.