Motto:
"Nu Braila este fiica
principatului Tarii Romanesti,
ci ea este maica acestui principat" (N.Iorga)

Va prezentam prin acest mini-ghid, o imagine generala a Judetului Braila, ca o posibila destinatie turistica in preferintele dumneavoastra de vacanta, in care sa imbinati relaxarea in natura cu gastronomia specifica zonei, sau sa descoperiti atractiile unui oras istoric si cultural.

DE CE Braila?

Pentru ca zona ofera veritabile atractii:

• Cadru natural dunarean pitoresc;
• Fond peisagistic, de pescuit si vanatoare de exceptie;
• Monumente istorice, muzee si case memoriale;
• Cure balneare cu cel mai bune namol sapropelic din Romania;
• Manifestari culturale, etnografice si de folclor;
• Agrement pe Dunare si in zonele protejate;
• Gastronomie pescareasca si specifica etniilor ce s-au stabilit de-a lungul vremurilor in oras;
• Structuri de primire turistica clasice si moderne; 

Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana si se intinde pe o suprafata totala de 4766 km patrati ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Orasul resedinta de judet, Braila, ocupa nord-estul judetului, fiind situat intr-o zona complexa de contact intre unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Campia Brailei si Campia Siretului Inferior, la 200 km distanta de capitala Romaniei.

Situata in partea de rasarit a Campiei Romane, la 45*16'17" latitudine nordica si 27*58'33" longitudine estica la intersectia a trei provincii istorice romanesti – Tara Romanesca, Moldova si Dobrogea – pe Dunarea inferioara, acolo unde aceasta se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si DunareaVeche, Braila a fost inzestrata de natura cu daruri deosebite.

Avand o terasa si un chei natural la care se adauga malul adanc al fluviului din dreptul orasului, Braila a fost destinata sa fie primul port maritim al Dunarii, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea bratului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime sosite din orice colt al lumii.

Localizarea geografica a Brailei la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura, dintre gura Ialomitei si cea a Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras, se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa a carei inaltime maxima ajunge la 33m, in care malul abrupt de 45* este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest microrelief specific se reflecta in arhitectura orasului care este construit ca un” amfiteatru urias orientat spre port, catre care sunt 19 vaduri la Braila".

Aceasta localizare geografica la contactul dintre lunca si campie, favorizata de conditiile naturale, se resimte pregnant in aspectul exterior, structura functionala si textura orasului.

Cetatea Brailei este pomenită în legătură cu însăşi întemeierea Ţării RomâneÅŸti în vremea lui Radu Vodă, apoi, în anul 1368, privilegiul de comerÅ£ acordat negustorilor braÅŸoveni de către domnitorul Ţării RomâneÅŸti, Vlaicu Voda, atesta „Brayla” ca aÅŸezare importantă a Ţării RomâneÅŸti.

Numeroase documente vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreptau principalele rute comerciale medievale. PoziÅ£ionat la graniÅ£a provinciei, dar ÅŸi pe fluviul care transporta pe lângă vase comerciale ÅŸi flote de război, oraÅŸul a trecut de-a lungul timpului prin perioade nefaste care i-au mai încetinit avântul economic. Ars de turci la 1462, ÅŸi apoi de către Åžtefan cel Mare în 1470, cucerit în anul 1540 ÅŸi transformat în „raia”, numită Ibrail, oraÅŸul a fost stăpânit de turci timp de aproape trei secole, până la sfârÅŸitul războiului ruso-turc din 1828-1829, mai puÅ£in perioada cuprinsă între anii 1595, când a fost eliberat de către domnitorul Mihai Viteazul, ÅŸi până la moartea acestuia.

Un document din 30 octombrie al acelui an arată limpede că turcii, după ce au ocupat oraÅŸul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că nu existase până la acea dată o asemenea cetate. Zidirea cetăţii ÅŸi constituirea ei în jurul raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a oraÅŸului, dar ÅŸi a împrejurimilor. Chiar ÅŸi sub stăpânirea otomană oraÅŸul prosperă, iar factorul care a contribuit în cel mai înalt grad la dezvoltarea Brăilei, dupa 1829, a fost liberalizarea comerÅ£ului pe Dunăre ÅŸi mare prevăzută în cadrul Tratatului de la Adrianopol. Faptul că Brăila a avut conducători pricepuÅ£i care s au identificat cu nevoile oraÅŸului, face ca perioada 1830-1848 să însemne un avânt deosebit în dezvoltarea oraÅŸului ÅŸi a portului. Intensele tranzacÅ£ii comerciale efectuate în port, posibilitatea obÅ£inerii din zonă a unor venituri mari ÅŸi rapide, au atras în acea perioadă numeroÅŸi comercianÅ£i străini: bulgari, francezi, italieni, greci, macedoneni, albanezi, austrieci, evrei, belgieni, Brăila devenind o entitate multietnică, ce s-a dezvoltat armonios, ÅŸi ale carei tradiÅ£ii, obiceiuri ÅŸi credinÅ£e au fost integrate în viaÅ£a culturala ÅŸi spirituală a oraÅŸului, reuÅŸind să tranÅŸeze în favoarea ei rivalitatea cu portul GalaÅ£i, intrând chiar în competiÅ£ie cu Odessa.
 
Evenimente in premiera nationala la Braila

Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite.

Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radial-concentric de tip amfiteatru.

Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).Tot la Braila se afla singura biserica ortodoxa din tara, fara turle, transformata dintr-o geamie turceasca, iar in cadrul bisericii grecesti Buna Vestire, se afla singurul izvor tamaduitor, aflat in interiorul vreunui lacas de cult din Romania.In anul 1863, in timpul lucrarilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietati vindecatoare de ziua Izvorului Tamaduirii. A fost considerata ca semn divin, izvorul inchizandu-se intr-o fantana, iar deasupra construindu-se Sfantul Altar. Izvorul se gaseste la o adancime de 15 metri si este vindecator doar de ziua Izvorului Tamaduirii, sarbatoare tinuta in prima vineri dupa Paste, cand agheasma tasneste si suprafata apei fantanii ajunge la doi metri. Numai in aceasta zi preotii deschid fantana si multi bolnavi vin din toata tara sa primeasca agheasma avand nadejdea si credinta ca se vor vindeca.

Toate evenimentele istorice la care oraÅŸul a luat parte ÅŸi-au pus amprenta asupra vieÅ£ii economice, sociale ÅŸi culturale, iar ceea ce a dăinuit peste veacuri reprezintă actualmente o moÅŸtenire culturală intangibilă a locului, Brăila începutului de secol XXI prezentându-se ca un oraÅŸ de anvergură europeană ce isi spune cu mandrie povestile.
A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Actualmente, in cadrul retelei urbane, orasul Braila face parte din categoria municipiilor importante, care au un rol insemnat in viata economica, politica, sociala si cultural stiintifica a tarii.
Astfel, dupa numarul de locuitori, orasul Braila face parte din categoria oraselor mari, cu o populatie de 232.409 locuitori, detinand in acelasi timp cea mai mare pondere a populatiei urbane din judetul Braila.