Motto:
"Nu Braila este fiica
principatului Tarii Romanesti,
ci ea este maica acestui principat" (N.Iorga)

Va prezentam prin acest mini-ghid, o imagine generala a Judetului Braila, ca o posibila destinatie turistica in preferintele dumneavoastra de vacanta, in care sa imbinati relaxarea in natura cu gastronomia specifica zonei, sau sa descoperiti atractiile unui oras istoric si cultural.

DE CE Braila?

Pentru ca zona ofera veritabile atractii:

• Cadru natural dunarean pitoresc;
• Fond peisagistic, de pescuit si vanatoare de exceptie;
• Monumente istorice, muzee si case memoriale;
• Cure balneare cu cel mai bune namol sapropelic din Romania;
• Manifestari culturale, etnografice si de folclor;
• Agrement pe Dunare si in zonele protejate;
• Gastronomie pescareasca si specifica etniilor ce s-au stabilit de-a lungul vremurilor in oras;
• Structuri de primire turistica clasice si moderne; 

Judetul Braila este situat in sud-estul Romaniei, in Campia Romana si se intinde pe o suprafata totala de 4766 km patrati ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Orasul resedinta de judet, Braila, ocupa nord-estul judetului, fiind situat intr-o zona complexa de contact intre unitati fizico-geografice variate: Lunca Dunarii, Campia Brailei si Campia Siretului Inferior, la 200 km distanta de capitala Romaniei.

Situata in partea de rasarit a Campiei Romane, la 45*16'17" latitudine nordica si 27*58'33" longitudine estica la intersectia a trei provincii istorice romanesti – Tara Romanesca, Moldova si Dobrogea – pe Dunarea inferioara, acolo unde aceasta se reuneste prin cele doua brate ale sale, Dunarea Noua si DunareaVeche, Braila a fost inzestrata de natura cu daruri deosebite.

Avand o terasa si un chei natural la care se adauga malul adanc al fluviului din dreptul orasului, Braila a fost destinata sa fie primul port maritim al Dunarii, devenind, la peste 100 de ani de la amenajarea bratului Sulina, ultimul loc de acostare al navelor maritime sosite din orice colt al lumii.

Localizarea geografica a Brailei la stanga Dunarii, in singura zona cladita de natura, dintre gura Ialomitei si cea a Siretului, capabila sa poata primi asezarea unui oras, se datoreaza Piscului Brailei. Acesta este o terasa a carei inaltime maxima ajunge la 33m, in care malul abrupt de 45* este intrerupt de numeroase puncte de trecere numite vaduri. Acest microrelief specific se reflecta in arhitectura orasului care este construit ca un” amfiteatru urias orientat spre port, catre care sunt 19 vaduri la Braila".

Aceasta localizare geografica la contactul dintre lunca si campie, favorizata de conditiile naturale, se resimte pregnant in aspectul exterior, structura functionala si textura orasului.

Cetatea Brailei este pomenită în legătură cu însăşi întemeierea Ţării RomâneÅŸti în vremea lui Radu Vodă, apoi, în anul 1368, privilegiul de comerÅ£ acordat negustorilor braÅŸoveni de către domnitorul Ţării RomâneÅŸti, Vlaicu Voda, atesta „Brayla” ca aÅŸezare importantă a Ţării RomâneÅŸti.

Numeroase documente vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreptau principalele rute comerciale medievale. PoziÅ£ionat la graniÅ£a provinciei, dar ÅŸi pe fluviul care transporta pe lângă vase comerciale ÅŸi flote de război, oraÅŸul a trecut de-a lungul timpului prin perioade nefaste care i-au mai încetinit avântul economic. Ars de turci la 1462, ÅŸi apoi de către Åžtefan cel Mare în 1470, cucerit în anul 1540 ÅŸi transformat în „raia”, numită Ibrail, oraÅŸul a fost stăpânit de turci timp de aproape trei secole, până la sfârÅŸitul războiului ruso-turc din 1828-1829, mai puÅ£in perioada cuprinsă între anii 1595, când a fost eliberat de către domnitorul Mihai Viteazul, ÅŸi până la moartea acestuia.

Un document din 30 octombrie al acelui an arată limpede că turcii, după ce au ocupat oraÅŸul, au început să construiască o cetate de zid, de unde rezultă că nu existase până la acea dată o asemenea cetate. Zidirea cetăţii ÅŸi constituirea ei în jurul raialei duce la luarea în stăpânire de către turci a oraÅŸului, dar ÅŸi a împrejurimilor. Chiar ÅŸi sub stăpânirea otomană oraÅŸul prosperă, iar factorul care a contribuit în cel mai înalt grad la dezvoltarea Brăilei, dupa 1829, a fost liberalizarea comerÅ£ului pe Dunăre ÅŸi mare prevăzută în cadrul Tratatului de la Adrianopol. Faptul că Brăila a avut conducători pricepuÅ£i care s au identificat cu nevoile oraÅŸului, face ca perioada 1830-1848 să însemne un avânt deosebit în dezvoltarea oraÅŸului ÅŸi a portului. Intensele tranzacÅ£ii comerciale efectuate în port, posibilitatea obÅ£inerii din zonă a unor venituri mari ÅŸi rapide, au atras în acea perioadă numeroÅŸi comercianÅ£i străini: bulgari, francezi, italieni, greci, macedoneni, albanezi, austrieci, evrei, belgieni, Brăila devenind o entitate multietnică, ce s-a dezvoltat armonios, ÅŸi ale carei tradiÅ£ii, obiceiuri ÅŸi credinÅ£e au fost integrate în viaÅ£a culturala ÅŸi spirituală a oraÅŸului, reuÅŸind să tranÅŸeze în favoarea ei rivalitatea cu portul GalaÅ£i, intrând chiar în competiÅ£ie cu Odessa.
 
Evenimente in premiera nationala la Braila

Braila a tentat mereu puterile vremii, datorita potentialului sau economic si a asezarii sale strategice. Dupa ce a apartinut Tarii Romanesti si apoi a suportat trei secole de stapanire otomana (1539-1828), Braila revine la tara in urma Tratatului de la Adrianopol (1829). Convietuirea romanilor cu grecii, bulgarii, lipovenii, armenii, evreii a dat portului de la Dunare un parfum pitoresc si o deschidere cosmopolita spre cultura europeana. Cel mai mare progres economic s-a inregistrat in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului al XX-lea. Conform descrierilor de epoca, la sfarsitul secolului al XIX-lea, Braila avea un aer occidental evident, locuitorii ei bucurandu-se de prosperitate. Orasul beneficia de existenta mai multor filiale de banci, firme si agentii fluviale si maritime renumite, precum si de reprezentante diplomatice de inalt nivel. Portul era o importanta sursa a dezvoltarii, avand o medie pe zi de peste 40 de vase intrate si iesite.

Inceputul secolului al XX-lea gaseste Braila intr-un proces de explozie demografica si urbanistica. De altfel, Braila este printre putinele orase din tara dezvoltate dupa un riguros plan urbanistic, avand reteaua de strazi sistematizata dupa un model radial-concentric de tip amfiteatru.

Multe premiere nationale notabile s-au petrecut chiar aici. Braila este unul dintre primele orase romanesti care au beneficiat de iluminatul public cu lampi de petrol (1858). Marele inginer constructor Anghel Saligny a folosit pentru prima oara betonul armat la constructia de cheiuri si dane pentru Portul Braila (1883-1892). Vaporul cu aburi Orient este prima nava romaneasca ce pleaca de la Braila pe Dunare cu transport de pasageri (1895). Tot la Braila s-a pus in functiune prima uzina electrica, la numai 13 ani dupa inventia lui Edison. Primul oras din Romania care a avut tramvai electric a fost Braila (1901). O fabrica de celuloza din stuf - prima incercare de a valorifica stuful din Insula Mare, este deschisa tot la Braila (1906). Cel mai mare castel de apa din tara, cu o capacitate de 1200 metri cubi, este dat in functiune la Braila (1912).Tot la Braila se afla singura biserica ortodoxa din tara, fara turle, transformata dintr-o geamie turceasca, iar in cadrul bisericii grecesti Buna Vestire, se afla singurul izvor tamaduitor, aflat in interiorul vreunui lacas de cult din Romania.In anul 1863, in timpul lucrarilor de punere a temeliei bisericii, unul dintre ctitori a avut un vis, ce a avut ca rezultat descoperirea unui izvor natural, cu proprietati vindecatoare de ziua Izvorului Tamaduirii. A fost considerata ca semn divin, izvorul inchizandu-se intr-o fantana, iar deasupra construindu-se Sfantul Altar. Izvorul se gaseste la o adancime de 15 metri si este vindecator doar de ziua Izvorului Tamaduirii, sarbatoare tinuta in prima vineri dupa Paste, cand agheasma tasneste si suprafata apei fantanii ajunge la doi metri. Numai in aceasta zi preotii deschid fantana si multi bolnavi vin din toata tara sa primeasca agheasma avand nadejdea si credinta ca se vor vindeca.

Toate evenimentele istorice la care oraÅŸul a luat parte ÅŸi-au pus amprenta asupra vieÅ£ii economice, sociale ÅŸi culturale, iar ceea ce a dăinuit peste veacuri reprezintă actualmente o moÅŸtenire culturală intangibilă a locului, Brăila începutului de secol XXI prezentându-se ca un oraÅŸ de anvergură europeană ce isi spune cu mandrie povestile.
A fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.

Actualmente, in cadrul retelei urbane, orasul Braila face parte din categoria municipiilor importante, care au un rol insemnat in viata economica, politica, sociala si cultural stiintifica a tarii.
Astfel, dupa numarul de locuitori, orasul Braila face parte din categoria oraselor mari, cu o populatie de 232.409 locuitori, detinand in acelasi timp cea mai mare pondere a populatiei urbane din judetul Braila.

Balta excelenta pentru partide de pescuit prelungite (minim 2 zile).
Asa cum se vede pe harta, are forma unei potcoave (un brat de Dunare colmatat de aprox. 5ha) iar distanta de pe un mal pe celalalt este de aproximativ 300m.
Sunt amenajate foisoare cu acoperis din stuf, mese si bancute. Se permite plantarea cu navomodele sau din barca (30lei/24h chiria pentru barca din fibra de sticla).
Balta contine crap si cteno (inclusiv exemplare mari; nu este obisnuit cu bile), somn, salau, fitofag, caras, oblete, platica.

Accesul: Se trece cu bacul peste Dunare din Braila spre Insula Mare a Brailei (din intersectia cu catedrala, in centrul orasului, se merge spre Dunare, opus catedralei, si se ajunge la bac). De acolo drumul este bunicel, segmente de drum de piatra combinate cu segmente de placi betonate. La un moment dat se face un drum la stanga cu un indicator mare "BLASOVA". De aici drumul este de pamant insa fara gropi. (Google earth te pune sa mai mergi inainte si stanga la urmatoarea intersectie dar ambele variante ajung la balta, fara probleme). Se ajunge la "poarta" care este de fapt un bar cu terasa si un ponton chiar in fata, pe malul baltii, mereu ocupat. De acolo in stanga sau dreapta se merge cu masina de jur imprejurul baltii. Drumul care imprejmuieste balta poate pune insa probleme serioase in caz ca ploua. Sunt insa destui pescari care vin cu 4x4 deci in caz de urgenta se pot gasi solutii.
Facilitati: Pescuit noaptea, Pescuit din barca , Access auto, Foisor, Umbrar, Inchiriat barca, Cort, Ponton

SURSA:https://www.pescuitinfo.ro/balta-blasova

RezervaÈ›ia naturală Lacul Jirlău-Trup ViÈ™ani a fost înfiinÈ›ata prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naÈ›ional – SecÈ›iunea a III-a – Zone protejate, È™i corespunde categoriei a IV IUNC, fiind o zonă de importanță avifaunistică deosebită.

Situată pe teritoriul a trei UAT-uri – Jirlău, ViÈ™ani, Galbenu, rezervaÈ›ia prezintă unul dintre cele mai mari limane fluviatile de pe cursul râului Buzău. SuprafaÅ£a bălÅ£ilor ocupă aproximativ 1249 ha (Jirlău – 566 ha, ViÅŸani – 336 ha, la care se adaugă ÅŸi pepiniera ViÅŸani cu 347 ha), iar adâncimea variază între 1 ÅŸi 4 m.

Pentru Lacul Jirlău de pe teritoriul comunei Jirlău, judeÅ£ul Brăila, prin Hotărârea nr. 3/25.01.2006 a Comisiei JudeÅ£ene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, s-a stabilit dreptul de proprietate privată asupra terenurilor pentru 147 de persoane fizice, totalizând o suprafaţă de 197,2524 ha.

VALOARE NATURALÄ‚

RezervaÈ›ia Jirlău prezintă aceleaÈ™i caracteristici ca È™i celelalte două lacuri-rezervaÈ›ie (Balta Albă È™i Balta Amara), specific fiind faptul că deÈ™i cele două bălÈ›i – Jirlău È™i Trup ViÈ™ani – sunt separate de un dig, pot fi socotite ca o singură unitate biogeografică, mai ales că au un canal de comunicare între ele. Alimentarea se face din izvoare subterane ÅŸi printr-un canal de aducÅ£iune din râul Buzău, realizat după amenajările în scop piscicol.

Trupul ViÈ™ani are o vegetaÈ›ie acvatică bogată, tipică zonelor umede de câmpie (stuf, papură, rogoz, plutică – aceasta ocupând suprafeÈ›e mari, care în timpul verii formează un adevarat covor plutitor).

În această rezervaÈ›ie au fost semnalate peste 100 specii de păsări, acavatice ÅŸi neacvatice, cuibăritoare sau în pasaj, a căror prezență variază în funcÅ£ie de anotimp. Astfel, pe timpul verii cele mai multe păsări sunt cantonate în zona bălÅ£ii ViÅŸani, în timp ce iarna acestea pot fi observate în număr mare pe balta Jirlău.

Dintre speciile de păsări care cuibăresc în zona complexului de bălÅ£i Jirlău-ViÅŸani ÅŸi care prezintă o importanţă deosebită potrivit criteriilor AIA, amintim: stârcul galben, raÅ£a cârâitoare, raÅ£a roÅŸie, vânturelul de seară, cristelul de câmp, chirighiÅ£a cu obraji albi ÅŸi prigoria.
Alături de aceste specii cuibăresc ÅŸi alte specii de păsări care, chiar dacă nu întrunesc criteriile AIA, contribuie totuÅŸi la desemnarea zonei ca arie de importanţă avifaunistică. Dintre acestea menÅ£ionăm: corcodelul mic, corcodelul mare, corcodelul cu gât negru, stârcul pitic, lebăda de vară, călifarul alb, raÅ£a lingurar, nagâÅ£ul, chirighiÅ£a neagră, ghionoaia verde, ciocârlia de câmp , ciocârlia de Bărăgan, pietrarul sur, sfrânciocul roÅŸiatic, sfrânciocul cu fruntea neagră.

Dintre speciile aflate în migraÅ£ie amintim: pelicanul comun, cormoranul mare ÅŸi cormoranul mic , lebăda de iarnă, Å£igănuÅŸul, lopătarul, gârliÅ£a mare, raÅ£a mică, raÅ£a suliÅ£ar, ÅŸoimul călător, piciorongul, ciocîntorsul, bătăuÅŸul, chira de baltă, prigoria, sitarul de mal, culicul mare, fluierarul cu picioare roÅŸii.

VULNERABILITATI

În anii secetoÅŸi, când temperatura aerului este foarte ridicată, evaporaÅ£ia este mult crescută, iar nivelul apei din cele două bălÅ£i scade în mod apreciabil. Iarna, apa din bălÅ£i îngheaţă aproape în totalitate, rămânând doar mici ochiuri libere, care devin un refugiu pentru toate speciile, atât pentru cele sedentare (mai ales pentru pescăruÅŸi ÅŸi raÅ£a mare), cât ÅŸi pentru cele migratoare (gârliÅ£a mare, raÅ£a mică, raÈ›a suliÈ›ar).

Activitățile din zona rezervaÈ›iei care exercită un impact negativ asupra rezervaÈ›iei sunt agricultura, modul de gospodărire a deÈ™eurilor provenite de la populaÈ›ie, circulaÈ›ia È™i transportul auto, vânătoarea È™i braconajul.

Întrucât în perimetrul rezervaÈ›iei se desfășoară activități de acvacultură È™i pescuit, firma care îÈ™i desfășoară activitatea de acvacultură în bazinele din Trupul ViÈ™ani a implementat proiectul „Conservarea patrimoniului natural în amenajarea piscicolă ViÈ™ani din cadrul sitului Natura 2000 ROSCI0005”.

SURSA: https://paradisul-pasarilor.ro/rezervatia-naturala-protejata-jirlau-visani

La începutul lunii iulie, Biserica Buna Vestire din Brăila, cunoscută tuturor sub denumirea de Biserica Greacă, a fost încadrată de către Ministerul Culturii în categoria monumentelor istorice de la grupa B la grupa A •clasificarea acestui monument într-o grupă superioară va ajuta la obÅ£inerea unor finanţări la nivel guvernamental, dar pentru aceasta urmează să se deruleze un proiect, spre a se vedea exact despre ce investiÅ£ii este vorba

Prin Ordinul 2.487, din 1 iulie 2015, emis de Ministerul Culturii din România, Biserica Buna Vestire din Brăila, recunoscută ca Biserica Greacă, a trecut de la grupa de monument istoric de grupa B, de importanţă locală, la grupa A, de importanţă naÅ£ională ÅŸi universală. După Biserica SfinÅ£ii Arhangheli, din PiaÅ£a Traian, Biserica de la Măxineni ÅŸi Casa monahală de la Măxineni, Biserica Greacă a devenit astfel cel de al patrulea monument încadrat la categoria A, aspect care, după importanÅ£a istorică, va ajuta ÅŸi la obÅ£inerea unor finanţări de nivel guvernamental.

După o analiză atentă, de evaluare a clădirii din punct de vedere cultural, dar ÅŸi conform expertizei tehnice, din care reiese că această clădire este în risc structural ÅŸi impune emergenÅ£a aplicării unor măsuri tehnice de intervenÅ£ie pentru asigurarea stabilităţii, Comisia NaÅ£ională a Monumentelor Istorice a avizat favorabil documentaÅ£ia întocmită de prof. dr. arh. Sergiu Nistor, în calitate de expert ÅŸi a hotărât clasarea Bisericii GreceÅŸti în grupa monumentelor istorice de interes naÅ£ional ÅŸi universal.